Hai - Hui prin Romania
-powerd by http://infomn.marenostrum.ro/infomn.htm-
Parcul National Retezat (nr. 9)
Parcul National Retezat a fost creat în 1935, fiind primul parc naţional din Romania şi este destinat conservarii frumuseţilor acestor munti şi a florei endemice de aici. Situat în grupa Retezat-Godeanu din extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, Munţii Retezat au altitudini ce variaza între 794 m si 2509 m (vf.Peleaga).Spectaculozitatea celei mai vechi arii protejate din România provine atât din peisajele montane de o frumoseţe deosebită, din varietatea asociaţiilor vegetale şi animale, dar şi din faptul că Parcul Naţional Retezat reprezintă aria montană cea mai bogată în forme de relief glaciar din ţara noastră. Astfel pe suprafaţa munţilor Retezat, gheaţa a sculptat forme deosebite reliefate prin creste ascuţite, suprafeţe rotunjite, numite circuri, în care cel mai adesea s-a adunat apa generând lacuri glaciare (în număr de aproximativ 82, cel mai mare număr de lacuri situate în acelaşi masiv din Carpaţi).
În vederea păstrării cât mai nealterate a înfăţişării vegetale şi a zestrei faunistice a Munţilor Retezat şi pentru a crea condiţii adecvate dezvoltării nestingherite a plantelor şi a speciilor de animale rare caracteristice masivului, aici a fost delimitată o întinsă zonă de teren ce a format „Parcul Naţional Retezat". În cuprinsul acestuia au fost stabilite limitele „rezervaţiei integrale (ştiinţifice)", zonă în cuprinsul căreia păşunatul animalelor şi circulaţia oamenilor sunt interzise. Pătrunderea în interiorul rezervaţiei integrale (delimitată pe teren cu semnele unui pătrat roşu pe fond alb) este permisă numai în baza unei autorizaţii speciale eliberată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române şi administraţia parcului, şi numai în scopuri ştiinţifice şi educative. În restul parcului se poate pătrunde numai pe trasee stabilite şi după achitarea unei taxe de vizitare.
În privinta reliefului, Muntii Retezat se conturează ca o unitate geografică distinctă, caracterizată prin creste înalte, cu numeroase vârfuri ce depasesc 2400 m (Vârful Peleaga, cel mai înalt atinge 2509 m), prin care domina masivele învecinate.
Masivitatea muntilor Retezat este conferită de existenţa a doua culmi paralele, cu desfăşurare vest-estică. Culmea nordică, cu o lungime de 18 km, cuprinde vârfuri importante precum: Bucura (2433 m), Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508 m). Din aceasta se desprind spre nord mai multe culmi secundare, în timp ce spre sud se desfăşoară culmi mai scurte.
Din punct de vedere al constituţiei petrografice Munţii Retezat sunt constituiţi atât din roci dure cristaline, precum cuarţul dar şi roci mai moi calcaroase în extremitatea sa nord-estică.
Flora Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici a mai bine de o treime din flora Romaniei este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr mare de specii inferioare.La altitudini medii vegetaţia este reprezentată de numeroase specii de conifere, printer care şi unele enednemice
Datorită habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puţin modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată atât în ceea ce priveşte numărul de specii cât şi în numărul mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor specii.
Exista mai multe specii endemice, între care nouă specii de fluturi de un colorit şi o spectaculozitate deosebite, şase specii de animale acvatice şi opt de nevertebrate. Vertebratele sunt reprezentate atât de speciile comune întâlnite în zonele montane româneşti cât şi de specii ce se regăsesc duar în Retezat, aşa cum sunt cele relicte glaciare: nisipariţa, păstravul de alpi, tritonul comun şi broasca roşie.
Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari ale masivului şi în zona lacurilor din apropiere, este mare pentru o zonă montană. Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile de păsări ale României.Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de munte, reprezentată şi pe sigla parcului, acvila ţipătoare mică, şerparul, şoimul călător, cocoşul de munte, cucuveaua pitică, barza neagră, ciocanitoarea cu spate alb şi multe alte specii rare.
Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat în număr de 55 de specii reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici.
Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul, ursul şi râsul. De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră, cerbul şi căpriorul. Carnivorele de mai mici dimensiuni aşa cum este pisica sălbatică găsesc în diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.Peşterile din Retezatul calcaros sunt folosite de urşi pe timpul iernii, iar liliecii găsesc aici condiţii bune pentru hibernare sau retregere în timpul zilelor de vară. În parc au fost ideltificate 13 specii de lilieci.
Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului folosind resursele bogate în peşte. În anul 1973, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotă alpină provenită din alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele iar în prezent se pot întâlni în toate văile şi căldările glaciare de sub Şaua Custurii până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte încă impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetaţiei şi solului.
Cea mai mare ameninţare asupra faunei Parcului Naţional Retezat o reprezintă braconajul, prin care, în ciuda eforturilor autorităţilor, scade numărul exemplarelor animale atât din cadrul speciilor protejate cât şi a celorlalte specii. O mare ameninţare asupra întregului Parc Naţional o reprezintă şi actualul drum forestier, preconizat a devenii în viitorul apropiat o şosea cu două benzi, ce va face legătura dintre partea de nord a ţării şi staţiunea Băile Herculane. Această arteră de circulaţie auto va aduce în zonă atât poluarea fonică şi atmosferică a maşinilor cât şi un număr mai mare de potenţiali braconieri.
Munţii Retezat au unele din cele mai frumoase privelisti din Europa sud-estica. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumetii. Pentru cei bine pregatiti exista si cateva trasee de catarare. Locurile de campare amenajate si cabanele turistice din jurul parcului va asteapta.
Drumurile de acces spre Parcul Naţional Retezat şi către obiectivele din zonă sunt: drumul european E79 şi drumul naţional DN 68, ce se continuă cu drumuri judeţene şi apoi drumuri forestiere ce au ca punct final importante cabane din masiv. Pa cale ferată este folosită linia Craiova – Deva, ce prezintă unele ramificaţii cum sunt oraşele Lupeni sau Subcetate ce pot fi folosite drept punct de legătuă cu alte mijloace de transport ce ajung până la poalele Retezatului.
Posibilităţile de cazare sunt diverse, variând de la pensiuni la cabane şi până la locuri de
campare. Pensiunile sunt situate in general pe Raul Mare la circa 600 m altitudine şi pot folosi drept bază de plecare şi sosire spre masiv. Cabanele precum: Buta, Cascada, Genţiana, Pietrele, Doruleţ se găsesc la altitudini mai mari şi oferă condiţii ceva mai scazute de confort dar un peisaj deosebit. Locurile de campare se găsesc atât în apropierea cabanelor cât şi în anumite poieni de pe traseu.Parcul Naţional Retezat reprezintă un patrimoniu natural uriaş aflat la dispoziţia românilor şi a lumii întregi, dar numai pentru un turism ecologic şi fără o prea mare interveţie a omului asupra habitatului. Atunci cand mergeţi în acesta arie protejată conservaţi frumuseţea sa şi raspundeţi promt la semnalele date de iubitorii de natură pentru nealtererea prin noi construcţii a Retezatului.
