17 decembrie 2006

Revista Mare Nostrum (nr.4) - Schi in locuri pitoresti

Hai - Hui prin Romania -powerd by http://infomn.marenostrum.ro/infomn.htm
Schi in locuri pitoresti (nr. 4)
Iată că a sosit şi anotimpul rece, care ne duce cu gândul la zăpadă şi la pârtiile munţiilor noştrii, adevărate paradisuri pentru iubitorii de schi, snowboard sau chiar săniuţă.
Cea mai cunoscută destinaţie turistică de iarnă din România este desigur Valea Prahovei, frecventată anual de mii de turişti ce poposesc cel puţin pentru câteva zile în bazele de cazare din Predeal, Sinaia, Azuga, Buşteni sau Poiana Braşov.
Poiana Braşov şi Predeal constituie vârful de lance al turismului montan hibernal din ţara noastră, în principal prin pârtiile Subteleferic respectiv Clăbucet, pline de schiori pe toată periada anului, şi datorită dotărilor superioare (instalaţii de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, centre de închiriere echipamente montane, etc.). Aceste două staţiuni sunt însă şi unele dintre cele mai scumpe staţiuni româneşti.
Sinaia este o staţiune montană frecventată tot timpul anului iar Azuga se face remarcată prin pârtia Sorica, frecventată mai ales de încercaţi în ale schiului.
Există însă şi alte destinaţii ce pot fi abordate de iubitorii muntelui la preţuri ceva mai mici şi cu satisfacţie garantată.
Staţiunea Borşa situată în inima Maramureşului, la aproximativ 40 km de Baia Mare, în apropierea Munţilor Rodnei, poate îmbina plăcerea escaladei pe munte cu cea a schiului şi cu vizite la minunatele obiective de etnografie şi folclor ale zonei. Staţiunea este dotată cu instalaţii de transport pe cablu şi deţine o pârtie potrivită pentru toţi schiorii.
La 30 de km sud de Borşa se găseşte ‘perla turismului’ Carpaţilor Orientali, Vatra Dornei, frecventată încă din cele mai vechi timpuri, atăt pentru frumuseţea peisajelor cât şi pentru apele minerale ale zonei. Staţiunea deţine de asemenea o infrastructură bogată (hoteluri, pârtii, transport pe cablu), dar la preţuri ceva mai ridicate decât Borşa.
Staţiunile Durău şi Baile Tuşnad sunt recunoscute mai ales ca destinaţii de vară, cea din urmă fiind şi o renumită bază de tratament balnear.
Durăul situat la poalele Munţilor Ceahlău, poate fi vizitat şi iarna, fiind dotat cu baze de cazare ieftine şi permitând practicarea sporturilor anotimpului rece.
Din Durău se poate pleca în ascensiune pe Ceahlău, se poate vizita Lacul Izvorul Muntelui, barajul de la Bicaz sau minunatele Chei ale Bicazului.
Băile Tuşnad , staţiune situată în judeţul Harghita, dar la numai 60 de km de Braşov, pun la dispoziţie o pârtie de nivel mediu şi cazări de calitate.
Câteva pârtii de schi şi sanie naturale sunt un mijloc de relaxare pentru aproximativ 100 de zile pe an. Există babyschi cu scaun mobil şi centre de închiriat echipamente sportive. Se poate practica si snowboard.
De asemenea de la Băile Tuşnad se poate porni în drumeţie spre Lacul Sfânta Ana, singurul lac în crater vulcanic din ţara noastră.
În Carpaţii Occidentali, staţiunea Stâna de Vale reprezintă una dintre cele mai frecventate destinaţii hibernale.
Staţiunea este situată în Munţii Vladeasa, la 1102 m altitudine şi la 70 km de Oradea.
Există o singură pârtie de nivel mediu, deservită de o instalaţie de teleschi. Pârtia de săniuţă este de asemenea foarte utilizată. Ineditul acestei staţiuni constă în faptul că, datorită situării sale într-o zonă depresionară, stratul de zăpadă persistă pentru o perioadă mai lungă şi are dimensiuni mai mari.
În Carpaţii Meridionali alături de staţiunile de pe Valea Prahovei, se remarcă Păltiniş şi Straja.
Păltinişul se află în imediata apropiere a Sibiului şi poate constitui o etapă într-un circuit ce cuprinde numeroasele obiective ale acestui judeţ. Situată în Masivul Cândrel, staţiunea este de un pitoresc extraordinar dar mai puţin dotată din punct de vedere turistic. În urmă cu un an funcţiona numai un telescaun iar pârtia de ski se afla într-o stare precară.
Staţiunea Straja este situată pe Valea Jiului la numai 18 km dapărtare de Petroşani. Acesta este probabil cea mai ieftină staţiune montană românească. Mai puţin frecventată datorită ideilor preconcepute asupra Văii Jiului, staţiune merită toată atenţia iubitorilor de sporturi de iarnă, beneficiind de condiţii bune la preţuri mici.
Cel mai inedit loc în care se poate face ski sau snowboard din România este probabil Bâlea Lac. Aceasta nu este o staţiune în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degraba o zona montană izolată frecventata, pe timp de iarna de adevăraţii cunoscatori ai muntelui.
Cabana Bâlea Lac este situată în Munţii Făgăraş, la 2034 m altitudine. Calea principală de acces în zona este Transfăgărăşanul, locaţia fiind situată la aproximativ 65 km de Sibiu.
Nu există pârtii special amenajate sau instalaţii de teleski, senzaţia este însă unică datorită peisajului superb. Zona nu este recomandată, însă decât conoscătorilor spoturilor albe datorită gradului ridicat de dificultate. Durata sezonului este de circa 180 zile - stratul de zăpadă depăşind frecvent 50 de cm - iar sărbătorile zăpezii au loc în fiecare an în jurul datei de 15 iunie.
Acestea sunt duar câteva dintre destinaţiile de iarnă din Carpaţii româneşti, pe celelalte vă las să le descoperiţi singuri.
Despre echipamentul necesar oricarui schior pasinat, va pot spune ca necesită investiţii destul de substanţiale, dar recuparate din plin prin plăcerile unice oferite de alunecarea lină pe zăpadă.
Un echipament complet cuprinde: schiuri cu legaturi, clăpari, beţe, combinezon (sau costum impermeabil) şi necesarii ochelari de soare. Cele mai des utilizate echipamente sunt produse de Salomon sau Rossignol. Preţul mediu al acestora poate ajunge în medie la 12-15 mil. de lei. Există însă şi varianta unui echipament second-hand ce va poate scuti de cel puţin 6 mil. din acest cost.
Cu speranţa că v-am trezit dorinţa de a practica sporturile iernii va doresc ‘Drum bun!’ şi ‘Lustruiţi-va repede schiurile pentru că iarna este scurtă!’.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Poate nu e ca in austria dar are mai multa personalitate cu siguranta

cris spunea...

felicitari....!!!!

Romania - simply surprising

www.romanianturism.ro

The World without Romania