Revista Mare Nostrum (nr.2) - Sibiu

Hai - Hui prin Romania -powerd by http://infomn.marenostrum.ro/infomn.htm
Sibiu - Traditie si modernism (nr. 2)

Sibiul a fost şi ramâne unul dintre cele mai importante centre de cultură şi tradiţii atât pentru români cât şi pentru celelalte populaţii ce trăiesc în zona vechiului ‘Hermannstadt’- denumirea antică germană a oraşului.
Oraşul de pe Cibin nu trebuie ratat de orice amator de călătorie care doreşte să îşi îmbogăţească cunoştinţele culturale dar şi să petreacă o parte din timpul afectat drumeţiilor într-o zonă de un pitoresc aparte.
Fără a fi o metropolă sau un oraş cosmopolit, Sibiul atrage datorită caracterului său de oraş architectonic şi cultural. Vechea capitală culturală a Transilvaniei, oferă călătorului farmecul vremurilor de altă dată atât prin străzile înguste şi casele de mici dimensiuni construite în stil gotic cât mai ales prin masivele ziduri şi turnuri de apărarea ale vechii cetăţi.
Obiective istorice principale sunt Cetatea Sibiului construită în secolele XIII-XVI, din care se păstrează intacte o parte din bastioanele şi impunătoarele ziduri de incintă originale, ce oferă în prezent un decor romantic pentru noile construcţii din centrul oraşului; fostul spital al cetăţii (construit în 1292 şi considerat cel mai vechi din ţară); Primăria veche; Arsenalul oraşului; Turnul Sfatului; Biserica Evanghelică - monument construit de saşii din Transilvania odată cu Liceul Bruckenthal aflat în imediata apropiere; Casa Artelor; Mitropolia Ortodoxă (concepută după modelul catedralei Sfânta Sofia din Istanbul); bisericile catolică şi franciscană; Podul de fier-al minciunilor
Piaţa mare considerată centrul simbolic al oraşului este înconjurată de construcţii cu un real patrimoniu turistic şi cultural, dintre care cea mai impunătoare este cea a muzeului Brukenthal-monument de arhitectură barocă, renumit în Europa prin vechimea şi colecţiile sale de artă.
Parcul central oferă prin străduţele înguste cel îl străbat un minunat loc de promenadă, creeând o atmosferă medievală romantică datorită numeroaselor bastioane ce îl străjuiesc.
În apropierea Sibiului un alt obiectiv turistic important este Dumbrava Sibiului, ce adăposteşte Muzeul tehnicii populare, fără îndoială unul dintre puţinele muzee din lume care cuprind evoluţia geniului popular în tehnică; dar şi o grădină zoologică amplasate pe fondul unui imens parc ce are amplasat central un lac de agrement.
În satele învecinate (Răşinari,Cisnădie,etc), dar şi în oraşul reşedinţă de judeţ pot fi vizitate bisericile fortificate, monumente unice în Europa.
Sibiul este folosit şi ca bază de plecare spre alte importante obiective din zonă cum sunt staţiunea Păltiniş (cea mai înaltă staţiune montană din ţară-1450m)-dotată cu părtii de schi frecventate intens în sezonul rece, cu instalaţii de transport pe cablu, dar şi cu terenuri de sport, cluburi sau baruri; Ocna Sibiului (renumită datorită lacurile sărate cu propietăţi terapeutice din zonă), Sibiel (o localitate rurală situată în decorul pitoresc al munţilor Cibin ce păstrează într-un muzeu etnografic exponate din arta populară românescă dar şi săsească a zonei).
Din Sibiu se poate porni şi spre masivele montane din zonă: Cândrel sau Făgăraş.
Masivul Cândrel oferă un peisaj tradiţional pastoral, frecvantat de obicei de turiştii ce caută relaxarea într-un peisaj pitoresc.
Adevărata încercare pentru pasionaţii muntelui îl constituie însă Făgăraşul-cel mai inalt masiv montan al ţării. La poalele acestuia se poate ajunge pe drumul ce leagă Sibiul de Braşov, trecând prin localitatea Sâmbata, locul unde se află mănăstirea cu acelaşi nume. Drumul este continuat prin Transfăgăraşan, şoseaua aflată cea mai mare altitudine din România. Înainte de a ajunge la tunelul ce taie în două Munţii Făgăraş turiştii se pot opri la Bâlea Cascadă. De aici se poate urca la lacul glaciar Bâlea fie cu telescaunul, fie pe jos, fie cu autoturismul. Cei ce vor parcurge traseul pe jos vor observa frumuseţea răpitoare a muntelui în condiţii nu prea dificile, şi vor ajunge la destinaţia finală (cabana Bâlea Lac) în aproximativ 4 ore.
Priveliştea lacului va merita cu siguranţă efortul, iar culmile înconjuratoare, acoperite de zăpadă aproape tot timpul anului, îndemnă la drumeţii pe creasta ‘Alpilor Transilvaniei’. De la Bâlea Lac pleacă numeroase trasee spre cele mai înalte vârfuri ale Carpaţilor-Moldovenu şi Negoiu.
Cazarea se poate face în zona Bâlea la preţuri ceva mai mari, datorită accesibilităţii rutiere, în noua cabana reconstruită după un incediu devastator.
În staţiunea Păltiniş există numeroase hoteluri şi cabane ce practică preţuri rezonabile pentru cazări de calitate. Pentru cazări mai ieftine în zona Sibiului, sunt recomandate agropensiunele din zona satelor mărginimii, cum ar fi Sibiel, sau campingul din Dumbrava Sibiului. Cazarea la cabanele montane rămâne o alternativă viabilă pentru turiştii mai obişnuiţi cu rigorile munelui. Astfel cabane precum Fântânele (în Cândrel) şi (Bâlea, Negoiu), deşi aflate la altitudini considerabile pot îndeplini rigorile unui turism modern.În speranţa ca v-am trezit spiritul de drumeţie şi aventură, va invit să descoperiţi frumuseţile Sibiului, o zonă culturală de o frumuseţe răpitoare, ce îmbină perfect arhitectura medievală şi modernă cu peisajele naturale.