Hai - Hui prin Romania -powerd by http://infomn.marenostrum.ro/infomn.htm
Delta Dunarii - Un paradis viu (nr. 6)
Delta Dunarii - Un paradis viu (nr. 6)
Dunarea îşi uluieşte vizitatorii cu cel mai frumos peisaj de 
pe cursul său, acolo unde apele sale se contopesc cu cele ale Mării Negre, formând un ţinut salbatic şi misterios numit Delta Dunării.
Delta propriu-zisă este cuprinsă între braţele Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe, la care se adaugă complexul lagunar ”Razim”, însumând o suprafaţă de 4340 km².
Odata sosit în Delta Dunării nu se poate se nu fii impresionat de numerosele colonii de pelicani, de nuferii de apă sau de nenumăratele minunăţii ale naturii ce încântă ochiul vizitatorului atât pe timpul zilei cât şi al nopţii.
O serie de caracteristici fac din Rezervaţia Bioseferei Delta Dunării, un spaţiu unic din punct de vedere ecologic: imensa sa varitate a ecosistemelor, suprafeţele acoperite de vegetaţie luxuriantă, cât şi grinduri precum Letea sau Caraorman (suprafeţe de teren pe care alături de dune de nisip cu aspect deşertic, cresc păduri cu aspect submediteranian -cu ierburi şi copaci specifici-). Mai mult de 1150 de specii de plante pot fi gasite pe teritoriul Deltei Dunării, alături de 160 de specii de peşti, 300 de specii de păsări şi 30 de specii de mamifere.
Vegetatia este reprezentată în special de stuf -gigantul baltilor- care ajunge la 6 m înălţime, care este principala bogăţie a deltei, plaur, adică insule plutitoare formate prin împletirea rădăcinilor de stuf şi papură, pe care le deplasează curenţii. Pe grinduri se află zavoaie de salcie, răchită, catină, plantaţii de plop negru, iar între dune sunt păduri încâlcite numite de localnici ‘hasmacuri’, compuse din stejari, plopi albi, plopi cenuşii, plopi tremurători, frasini pufoşi, ulmi, plante agăţătoare.
Fauna, prin bogăţia şi varietatea ei, a facut din deltă un adevarat “ paradis al pasarilor “. Cele mai numeroase reprezentante ale faunei sunt păsarile care numara peste 325 de specii, majoritatea considerate monumente ale naturii. Astfel sunt: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, raţe şi gâşte sălbatice, lişiţe, stârci, egrete, cormorani, păsări răpitoare–acvila, codalbul, vulturul alb etc.
Numeroase sunt şi mamiferele: vulpi, lupi, mistreţi, cerbi, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe. Foarte importantă este bogăţia de peşte a deltei.
Cu sprijinul UNESCO şi al faimosului explorator francez, Jaques Yves Cousteau, întreaga suprafaţa a Deltei Dunării a fost declarată în luna august a anului 1990, ’Rezervaţie a Biosferei’. În prezent există 18 arii strict protejate, ce însumează circa 40000 ha, prevăzute cu zone tampon, ce ocrotesc procesele naturale, flora şi fauna specifice Deltei Dunării. Între aceste arii principale protejate se numără:
-Roşca - Buhăiană - Hrecisca - rezervaţie faunistică de 15.400ha în jurul lacului Matiţa între grindurile Letea şi Chilia. Aici se cuibăreşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopătari şi stârci galbeni;
-Perişor - Zatoane - rezervaţie faunistică de 14.200 ha, în estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibăresc cele mai multe lebede, pelicanul creţ etc.;
-Periteasca - Leahova - rezervatie faunistică de 3.900 ha situată în complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populată regiune cu păsări de coastă;
-Padurea Caraorman - rezervaţie forestieră pe grindul Caraorman - asemănătoare cu Letea;
-alte rezervaţii: Popina - rezervatie faunistică, Uzlina - rezervaţie faunistică, Grindul Lupilor - rezervaţie faunistică etc;
Cea mai importanta rezervaţie forestieră este Letea, unde, de un interes deosebit este pădurea de stejari cu aspecte subtropicale, dezvoltată pe dune de nisip.
La Maliuc functionează un institut de cercetari în domeniul florei şi faunei deltei, iar la Sf.Gheorghe o staţiune de cercetări marine.
Având în vedere faptul ca Delta Dunării este o zonă protejată, accesul turiştilor este restrâns. Există însă numeroase obiective ce pot fi vizitate cu condiţie de a se repecta normele de protecţia mediului şi cu respect fată de natură.
Transportul reprezintă una dintre greutăţile întâmpinate de turişti, datorită faptului ca singura cale de a ajunge în inima deltei este cea a apei. Din Tulcea pleaca odata pe zi
nave de pasageri, la un cost apreciabil (între 23 şi 28 de lei noi/cursa), dar şi curse rapide (ceva mai scumpe) înspre Sulina, Sfântu Gheorghe şi Periprava, localitaţi situate la extremităţile deltei.
Spatii de cazare sunt numeroase si diverse: hoteluri la Tulcea , “ Delta”, Maliuc, Sulina, hotelul “Lebada” din inima deltei, cabane turistice la : Ilgani, Uzlina, Maliuc, Crisan, Sulina si campingul modern “Pelicanul” pe malul Lacului Murighiol. Cu speranţa ca am facut mai cunoscut un ţinut de o frumuseţe deosebită, încă prea puţin vizitat, vă invit să străbateţi cu prima ocazie ţinuturile pline de mister ale Deltei Dunării.
pe cursul său, acolo unde apele sale se contopesc cu cele ale Mării Negre, formând un ţinut salbatic şi misterios numit Delta Dunării.Delta propriu-zisă este cuprinsă între braţele Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe, la care se adaugă complexul lagunar ”Razim”, însumând o suprafaţă de 4340 km².
Odata sosit în Delta Dunării nu se poate se nu fii impresionat de numerosele colonii de pelicani, de nuferii de apă sau de nenumăratele minunăţii ale naturii ce încântă ochiul vizitatorului atât pe timpul zilei cât şi al nopţii.
O serie de caracteristici fac din Rezervaţia Bioseferei Delta Dunării, un spaţiu unic din punct de vedere ecologic: imensa sa varitate a ecosistemelor, suprafeţele acoperite de vegetaţie luxuriantă, cât şi grinduri precum Letea sau Caraorman (suprafeţe de teren pe care alături de dune de nisip cu aspect deşertic, cresc păduri cu aspect submediteranian -cu ierburi şi copaci specifici-). Mai mult de 1150 de specii de plante pot fi gasite pe teritoriul Deltei Dunării, alături de 160 de specii de peşti, 300 de specii de păsări şi 30 de specii de mamifere.
Vegetatia este reprezentată în special de stuf -gigantul baltilor- care ajunge la 6 m înălţime, care este principala bogăţie a deltei, plaur, adică insule plutitoare formate prin împletirea rădăcinilor de stuf şi papură, pe care le deplasează curenţii. Pe grinduri se află zavoaie de salcie, răchită, catină, plantaţii de plop negru, iar între dune sunt păduri încâlcite numite de localnici ‘hasmacuri’, compuse din stejari, plopi albi, plopi cenuşii, plopi tremurători, frasini pufoşi, ulmi, plante agăţătoare.Fauna, prin bogăţia şi varietatea ei, a facut din deltă un adevarat “ paradis al pasarilor “. Cele mai numeroase reprezentante ale faunei sunt păsarile care numara peste 325 de specii, majoritatea considerate monumente ale naturii. Astfel sunt: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, raţe şi gâşte sălbatice, lişiţe, stârci, egrete, cormorani, păsări răpitoare–acvila, codalbul, vulturul alb etc.
Numeroase sunt şi mamiferele: vulpi, lupi, mistreţi, cerbi, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe. Foarte importantă este bogăţia de peşte a deltei.Cu sprijinul UNESCO şi al faimosului explorator francez, Jaques Yves Cousteau, întreaga suprafaţa a Deltei Dunării a fost declarată în luna august a anului 1990, ’Rezervaţie a Biosferei’. În prezent există 18 arii strict protejate, ce însumează circa 40000 ha, prevăzute cu zone tampon, ce ocrotesc procesele naturale, flora şi fauna specifice Deltei Dunării. Între aceste arii principale protejate se numără:
-Roşca - Buhăiană - Hrecisca - rezervaţie faunistică de 15.400ha în jurul lacului Matiţa între grindurile Letea şi Chilia. Aici se cuibăreşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopătari şi stârci galbeni;
-Perişor - Zatoane - rezervaţie faunistică de 14.200 ha, în estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibăresc cele mai multe lebede, pelicanul creţ etc.;
-Periteasca - Leahova - rezervatie faunistică de 3.900 ha situată în complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populată regiune cu păsări de coastă;
-Padurea Caraorman - rezervaţie forestieră pe grindul Caraorman - asemănătoare cu Letea;
-alte rezervaţii: Popina - rezervatie faunistică, Uzlina - rezervaţie faunistică, Grindul Lupilor - rezervaţie faunistică etc;
Cea mai importanta rezervaţie forestieră este Letea, unde, de un interes deosebit este pădurea de stejari cu aspecte subtropicale, dezvoltată pe dune de nisip.
La Maliuc functionează un institut de cercetari în domeniul florei şi faunei deltei, iar la Sf.Gheorghe o staţiune de cercetări marine.
Având în vedere faptul ca Delta Dunării este o zonă protejată, accesul turiştilor este restrâns. Există însă numeroase obiective ce pot fi vizitate cu condiţie de a se repecta normele de protecţia mediului şi cu respect fată de natură.
Transportul reprezintă una dintre greutăţile întâmpinate de turişti, datorită faptului ca singura cale de a ajunge în inima deltei este cea a apei. Din Tulcea pleaca odata pe zi
nave de pasageri, la un cost apreciabil (între 23 şi 28 de lei noi/cursa), dar şi curse rapide (ceva mai scumpe) înspre Sulina, Sfântu Gheorghe şi Periprava, localitaţi situate la extremităţile deltei.Spatii de cazare sunt numeroase si diverse: hoteluri la Tulcea , “ Delta”, Maliuc, Sulina, hotelul “Lebada” din inima deltei, cabane turistice la : Ilgani, Uzlina, Maliuc, Crisan, Sulina si campingul modern “Pelicanul” pe malul Lacului Murighiol. Cu speranţa ca am facut mai cunoscut un ţinut de o frumuseţe deosebită, încă prea puţin vizitat, vă invit să străbateţi cu prima ocazie ţinuturile pline de mister ale Deltei Dunării.
Un comentariu:
din pacate ansamblurile rezidentiale vor schimba aspectul zonei
Trimiteți un comentariu