Revista Mare Nostrum (nr.3) - Bucegi

Hai - Hui prin Romania -powerd by http://infomn.marenostrum.ro/infomn.htm
Bucegi - Muntii tuturor (nr. 3)

De ce, ‘Bucegii, munţii tuturor’? Pentru că masivul Bucegi reprezintă probabil cel mai vizitat masiv montan din România, datorită frumuseţii pesajelor montane dar şi datorită accesibilităţii. Situaţi în apropierea Văii Prahovei, o importantă cale de comunicaţie între Ardeal şi sudul ţării, Bucegii sunt vizitaţii de mii de turişti în toate perioadele anului.
Accesibilitatea lor se datoreză şi infrastructurii turistice foarte bine dezvoltate, cu numeroase hoteluri şi cabane şi căi de acces spre platoul înalt montan, reprezentate prin şosele modernizate sau mijloace de transport pe cablu.
Masivul Bucegi deţine un farmec aparte între toţi munţii ce compun Carpaţii Meridionali datorită formelor speciale de relief (Babele, Sfinxul) sculptate de forţele naturii (apa,vântul) în roca lor moale, dar şi datorită numeroaselor peisaje naturale de o frumuseţe aparte.
Dinspre Valea Prahovei, cea mai frecventă cale de acces în masiv, Bucegii se înfăţişează privirii turiştilor ca un imens bloc stâncos, compact, înalt, marginit de abrupturi.
Gruparea de staţiuni montane de la poalele Bucegilor compusă din: Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni şi Azuga reprezintă o destinaţie turistică permanent frecventată de iubitorii muntelui.
Sinaia, vechea reşedinţă de vacanţă regală, deţine probabil cele mai multe obiective turistice culturale şi ştiinţifice ale zonei. Aici se găseşte cel mai vizitat complex muzeal din ţară: Domeniul Regal Peleş. Constituit din castelele Peleş şi Pelişor, aşezate într-un decor cu o vegetaţie bogată, acest domeniu deţine un important număr de opere de artă şi arhitectură românească.
Din punct de vedere ştiinţific se remarcă Rezervaţia floristico-forestieră Sinaia, parte a Parcului Natural Bucegi -parc ce ocupă o suprafaţă de 6680 ha atât pe versantul prahovean cât şi în zonele de abrupt nordice şi vestice-. În zona delimitată de Rezervaţia Sinaia sunt ocrotite păduri de brad, fag şi jnepănişuri.
Mănăstirea Sinaia situată în centrul oraşului, are o vechime de peste 300 de ani, fiind ctitorita de Spătarului Mihail Cantacuzino. Lăcaşul de cult găzduieşte în apropierea vechii biserici a mănstirii, un muzeu de artă şi spiritualitate românească, ce expune obiecte de cult laic şi bisericesc. De asemenea aici se află un paraclis cu o arhitectură specifică primelor secole de creştinism, ce adăposteşte şi mormântul lui Tache Ionescu, figură centrală a politicii româneşti interbelice.
Din Sinaia se poate ajunge atât pe şosea cât şi cu ajutorul telecabinei la complexul turistic de la cota 1400, reprezentat în principal prin Hotelul Alpin, dar şi prin mai multe cabane şi restaurante. De aici telecabina şi traseul montan îşi continuă ascensiunea până la cota 2000, de unde începe traseul montan ce va duce în mijlocul platoului, la Cabana Piatra Arsă. Aceasta este baza de cazare cea mai dezvoltată de pe platoul Bucegilor, fiind constituit şi un centru sportiv naţional. Continuarea traseului montan ne duce la Hotelul Peştera. Hotelul este situat în apropierea gurii de intrare în Peştera Ialomicioarei, formă săpată de apele de infiltraţie de pe versanţi în carstul Bucegilor. La intrarea în peşteră a fost construită de asemenea o mănăstire cu un pitoresc aparte.
Din zona Peştera începe un traseu ce va urca până la altitudine de 2206 m, unde este situată Cabana Babele. Acest traseu poate fi parcurs atât pe jos în circa 3 ore cât şi cu telecabina.
Cabana Babele este intersecţia mai multor trasee montane ce duc atât la obiective mai apropiate, cum ar fi Monumentul Eroilor Caraiman, cât şi mai îndepărtate cum este vârful Omu. Monumentul Eroilor este reprezentat de Crucea de pe Caraiman, ridicată după cel de al doilea război mondial, şi care veghează asupra întregii văi a Prahovei. Traseul de la Cabana Babele la Crucea Caraiman prezintă o dificultate redusă şi poate fi parcurs în mai puţin de 2 ore, priveliştea finală oferind un spectacol rar.
În apropierea cabanei Babele se găsesc două forme de microrelief ocrotite şi foarte des vizitate de către turişti: Babele şi Sfinxul. Acestea sunt constituite prin acţiunea vântului şi a precipitaţiilor asupra rocilor moi din aceată regiune. Toată regiunea ce înconjoară cabana Babele este acoperită cu diferite specii de jneapăn şi populată de capre de munte de asemenea ocrotite.
Traseul înspre Vârful Omu este de o dificultate mai ridicată şi poate fi parcurs într-un timp ceva mai îndelungat (circa.5 ore), dar are ca punct terminus, cabana situată la cea mai mare înalţime din ţară şi vârful cel mai înalt din Bucegi; ambele denumite Omu şi situate la 2507m altitudine.
Din dreptul cabanei Babele pornesc spre cea de a doua staţiune de mare importanţa a zonei, Buşteni, atât o linie de telecabină cât şi un traseu montan de o dificultate ceva mai sporită, ce trece prin Valea Jepilor.
Oraşul Buşteni, situat la poalele Bucegilor reprezintă baza de plecare atât în drumeţii spre Babele cât şi prin Valea Urlătoarei spre cabana Piatra Arsă.
Pe traseul ce porneşte din staţiunea Buşteni şi trece pe lângă Cascada Urlătoarea, în urcuşul spre Platoul Bucegilor se găseşte “Casa Naturaliştilor”, bază de cercetare a Universităţii de Biologie din Bucureşti.
Cascada Urlătoare situată la numai 45 de minute de oraş, poate fi vizitată de amatorii muntelui, aflaţi în drum spre platoul Bucegilor, sau spre o altă bază de cazare a zonei, localitatea Poiana Ţapului.
Din Buşteni se poate ajunge, pe un traseu rutier situat înspre nord la Cabana Gura Diham, bază de cazare ceva mai costisitoare, sau pe traseu montan la Cabana Poiana Izvaorelor, deseori preferată de montaniarzi.
Staţiunile din această zonă sunt intens vizitate şi în sezonul rece, datorită dezvoltării în ultimul timp, mai ales în Buşteni şi Sinaia a structurilor necesare desfăşurării sporturilor de iarnă.
Cazările în Masivul Bucegi se pot face atât în localităţile de la bază: Buşteni, Sinaia, -dotate cu o importantă infrastructură hoteliră, Poina Ţapului-pentru amatorii pensiunilor agro-turistice; cât şi la cabanele montane. În august 2005 o camera cu încalzire, dar fară baie proprie, pentru două personae la Cabana Babele costa: 500 000 lei/noapte. Preţuri asemănătoare practică şi celelalte cabane cu excepţia Cabanei Piata Arsa, ceva mai scumpă. În aceeaşi perioadă o urcare cu telecabina pe ruta Buşteni-Babele costa 170 000 lei, Babele-Peştera 90 000 lei, iar Sinaia-Cota 1400, 70 000 lei.
Iată că la preţuri modice puteţia avea satisfacţia unei vacanţe petrecute într-un peisaj montan deosebit.
Nu uitaţi deci, Bucegii-munţii tuturor, pot fi şi munţii voştrii!